Overweging 17 AI Act

id="rct_17">

(17)

Noțiunea de „sistem de identificare biometrică la distanță” menționată în prezentul regulament ar trebui să fie definită din punct de vedere funcțional ca fiind un sistem de IA destinat identificării persoanelor fizice fără implicarea activă a acestora, de regulă de la distanță, prin compararea datelor biometrice ale unei persoane cu datele biometrice conținute într-o bază de date de referință, indiferent de tehnologia specifică, procesele specifice sau tipurile specifice de date biometrice utilizate. Astfel de sisteme de identificare biometrică la distanță sunt utilizate, de regulă, pentru a percepe mai multe persoane sau comportamentul acestora simultan, cu scopul de a facilita în mod semnificativ identificarea persoanelor fizice fără implicarea lor activă. Nu se încadrează aici sistemele de IA destinate a fi utilizate pentru verificarea biometrică, care include autentificarea, al căror unic scop este de a confirma că o anumită persoană fizică este persoana care susține că este și de a confirma identitatea unei persoane fizice cu unicul scop de a-i permite accesul la un serviciu, deblocarea unui dispozitiv sau accesul securizat într-o incintă. Această excludere este justificată de faptul că, cel mai probabil, astfel de sisteme au un impact minor asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice în comparație cu sistemele de identificare biometrică la distanță care pot fi utilizate pentru prelucrarea datelor biometrice ale unui număr mare de persoane fără implicarea lor activă. În cazul sistemelor „în timp real”, captarea datelor biometrice, compararea și identificarea se efectuează instantaneu, aproape instantaneu sau, în orice caz, fără întârzieri semnificative. În acest sens, nu ar trebui să existe posibilități de eludare a normelor prezentului regulament privind utilizarea „în timp real” a sistemelor de IA în cauză prin prevederea unor întârzieri minore. Sistemele „în timp real” implică utilizarea de materiale „în direct” sau „aproape în direct”, cum ar fi înregistrări video generate de o cameră video sau de un alt dispozitiv cu funcționalitate similară. În schimb, în cazul sistemelor de identificare „ulterioară”, datele biometrice au fost deja captate, iar compararea și identificarea au loc numai după o întârziere semnificativă. În acest caz sunt utilizate materiale, cum ar fi imagini sau înregistrări video generate de camere de televiziune cu circuit închis sau de dispozitive private, care au fost generate înainte de utilizarea sistemului în legătură cu persoanele fizice în cauză.